Psihoterapia, ca Rememorarea propriei Personalităţi în care este „Potenţialul” Vieţii noastre de Naştere. Dacă pierdem Memorialul acesta de Naştere, se destramă însăşi capacitatea de Viaţă a Fiinţei noastre. Noi ne Naştem cu un Anume Potenţial de Viaţă, care
trebuie Deschis şi manifestat şi care este însăşi „Trăirea Vieţii proprii”. Atâta Trăim cât „Potenţial de Viaţă avem”. Dăm şi în acest sens câteva „repere” de Rememorare, ca Psihoterapie.
Sufletul trebuie sa-si „reia” „Stapânirea Constienta” asupra Memoriilor. Sufletul nu
trebuie sa fie „robul” Memoriilor sale. Nu fa auto-sugestie, nici logica-ratiune, ci VOLUTIV
autoimpus, ca „AUTO-STAPÂNIRE” si autoorientare în Sine, prin care sa se „orienteze”
tot Memorialul tau.
Nu „admite” Psihic o „memorie rea si anormala”, ci respinge-o si înlocuieste-o cu una Buna.
Nu fi fixist (adica sa faci doar ce crezi tu); cu vointa asculta si de altii. Astfel te vei vindeca de propriile iluzii si încapatânare. Te vei bucura de Unire si Comunicare.
Nu fi izolat si însingurat, ci în dialog cu toti si cu toate (pacatul demonic face tocmai un gol de dialog). Viata este Comunicabilitate. Fii comunicabil chiar daca te fortezi. Fii Vesel chiar daca nu te simti bine, pentru ca fondul Vietii este Bucuria-Lumina. Nimic nu poate coplesi Bucuria Vietii în sine, tu trebuie s-o cultivi si peste propriile suferinte. Impune-ti un zâmbet permanent.
Suporta si ce nu-ti place la altii si treci peste toate defectele lor (care sunt legate de caracterul propriu).
Nu mustra direct, nu spune greselile, fii delicat când faci totusi câte o observatie. Nu te enerva ca altii nu sunt ca tine si-ti stau chiar împotriva. Astfel te vei vindeca de contrarietate si te vei bucura de convietuire în tot momentul.
Încearca sa ai afectiunea mai tare ca respingerea. Nu admite frica, timorarea, grija
zilei de mâine; nu-ti fa iluzii, lasa totul la momentele lor. Timorarea este slabanogirea
Sufletului. Fii optimist, chiar de lucrurile par total încurcate; crezi în rezolvarea miraculoasa.
Toate simptomele de boala, toate certurile, toate contradictiile, greselile tale si
ale altora, considera-le trecatoare si tu astfel vei ramâne neatins. Chiar daca ai avut si mai
ai crize violente, toate vor trece; nu admite teama ca va fi mai rau, ci mai bine. Nu
admite tristetea dupa greseli si conflicte, lasa-le la momentul când te vei analiza pe
tine (la spovedanie mai ales). Multi fac o scrupulozitate patologica din toate.
Nu abandona activitatea, chiar daca nu te simti bine si dai randament putin. Cât ai fi de
bolnav, nu renunta la un ceva activ, cât de cât.
ODIHNESTE-te! Viata are o Supralege, a ODIHNEI SACRE, indiferent de stare. În aceasta ODIHNA nu mai conteaza nici o evaluare, este DARUL Lui DUMNEZEU peste toate considerentele. Bucura-te si tu cu adevarat de acest miracol.
AVVA GHELASIE GHEORGHE
Interviuri audio cu Pr.Ghelasie
MEDICINA ISIHASTA 